1.1 In lipsa unui stimul, potentialul de membrana este intretinut prin:

A) influxul pasiv de K+;
B) efluxul de K+ contrar gradientului de concentratie;
C) efluxul de K+ in gradient de concentratie;
D) influxul de K+ contrar gradientului de concentratie;
E) efluxul de K+ contrar gradientului electric.

1.2 Pragul de excitabilitate se atinge:

A) cand influxul de Na+ excede efluxului de K+;
B) cand efluxul de K+ este superior influxului de Na+;
C) cand stimulul deschide suficiente canale de Na+;
D) cand stimulul inverseaza fluxul net de sarcini pozitive;
E) cand se creeaza o miscare adiferentei de potential.

1.3 Repolarizarea este perioada in care:

A) se realizeaza inchiderea in totalitate a canalelor Na+;
B) celula devine disponibila pentru un nou potential;
C) stimulii cu valoare prag pot declansa un nou potential;
D) amplitudinea potentialului scade;
E) la stimulii supraliminari se pot deschide noi canale voltaj dependente.

1.4 Panta ascendenta:

A) cuprinde potentialul prag si perioada refractara absoluta;
B) cuprinde numai perioada refractara;
C) pe tot parcursul ei permite deschiderea unor noi canale voltaj dependente;
D) in perioada refractara absoluta nu permite deschiderea unor noi canale voltaj dependente;
E) incepe cu influxul masiv de Na+.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 1. Excitabilitatea

5.1 Eliberarea de caldura din fibra musculara are loc in urmatoarele procese, cu exceptia:

A) Glicolizei anaerobe
B) Recaptarii CO2+ in R.E. (reticulul endoplasmatic)
C) Refacerii ATP-ului
D) Formarii complexului actomiozinic
E) Influxului de potasiu in sarcoplasma

5.2 Oboseala musculara are drept mecanism cauzal:

A) Acumularea de acid lactic in muschi
B) Scaderea excitabilitatii musculare
C) Cresterea perioadei de latenta
D) Scaderea compusilor fosfat macroergici
E) Scaderea fortei musculare

5.3 Semnele oboselii musculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

A) Diminuarea fortei musculare
B) Diminuarea perioadei de contractie
C) Diminuarea perioadei de latenta
D) Prelungirea perioadei de relaxare
E) Disparitia perioadei de relaxare

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 5. Sinapsa neuromusculara

6.1 La nivelul colonului se absorb urmatorii compusi:

A) Clorul
B) Potasiul
C) Celuloza
D) Riboflavina
E) Filochinona

6.2 Acidul clorhidric are urmatoarele actiuni:

A) Inactiveaza ptialina
B) Creeaza mediul optim pentru degradarea proteinelor
C) Stimuleaza evacuarea stomacului
D) Activeaza amilaza
E) Actioneaza numai in prezenta proteinelor

6.3 Urmatoarele substante necesita consum de ATP pentru absortia la nivel intestinal, cu exceptia:

A) Fier
B) Calciu
C) Vitamina A
D) Sodiu
E) Vitamina C

6.4 In sistemul port se gasesc urmatoarele substante absorbite la nivel intestinal, cu o exceptie:

A) Glucoza
B) Glicerolul
C) Sarurile biliare
D) Acizii grasi esterificati
E) Piridoxina

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 6 Despre transportul transmembranar si absortia intestinala

7.1 Toate structurile urmatoare apartin sistemului nervos periferic, cu exceptia:

A) Ganglionilor intramurali
B) Ganglionilor bazali
C) Ganglionilor spinali
D) Ganglionilor prevertebrali
E) Niciuna

7.2 O sectiune completa a maduvei spinarii la nivelul vertebrei T1 are urmatoarele consecinte, cu exceptia:

A) Determina paralizia membrelor inferioare
B) Determina pierderea tuturor sensibilitatilor in regiunea inferioara a corpului
C) Determina paralizia muschilor intercostali
D) Nu determina paralizia diafragmului
E) Determina paralizia membrelor superioare

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 7. Sistemul nervos. Sistemul nervos periferic. Nervii spinali

8.1 Ramura comunicanta alba a nervului spinal contine::

A) Fibre parasimpatice visceromotorii pentru stomac
B) Fibre viscerosenzitive simpatice
C) Fibre somatomotorii cu viteza mica de conducere
D) Fibre simpatice mielinizate
E) Fibre vasomotorii

8.2 Ramura meningeala:

A) Iriga encefalul
B) Are pe traiect numai dendrite mielinizate
C) Are pe traiect fibre viscerosenzitive ce conduc P.A. saltatoriu
D) Are pe traiect axoni ce conduc P.A. cu o viteza de 10 m/s
E) Are pe traiect dendrite si axoni mielinizati

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 8. Fibrele nervoase si pozitionarea lor pe nervii spinali

9.1 Neuronii somatomotori din coarnele anterioare primesc aferente de la:

A) dendritele neuronilor din ganglionul spinal;
B) axonii neuronilor intercalari din coarnele posterioare ale maduvei spinarii;
C) nucleul rosu si substanta neagra de partea opusa;
D) neuronii somatosenzitivi din coarnele posterioare;
E) axonii neuronilor de comanda din neocortexul motor.

9.2 Axonii neuronilor din coarnele posterioare ale maduvei spinarii din partea stanga realizeaza conexiuni directe cu:

A) neuronii din ganglionii spinali;
B) substanta alba a talamusului de partea opusa;
C) neuronii talamici de partea dreapta;
D) scoarta cerebeloasa dreapta prin pedunculii cerebelosi superiori, dar nu si prin pedunculii cerebelosi inferiori;
E) neuronii somatomotori din coarnele anterioare.

9.3 Axonul neuronului de pe radacina dorsala a nervului spinal face sinapsa cu:

A) neuronii din nucleii bulbari Goll si Burdach;
B) axonii neuronilor senzitivi din coarnele posteriore;
C) neuronii ai caror axoni strabat pedunculii cerebelosi superiori;
D) axonii neuronilor intercalari din coarnele posterioare;
E) neuronii de executie din coarnele ventrale.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 9. Conexiunile fibrelor din nervii spinal

10.1 Caile sensibilitatii proprioceptive de control al miscarii:

A) prezinta traseu medular prin cordoanele posterioare homolaterale si heterolaterale;
B) sunt reprezentate prin fasciculele gracilis si cuneat;
C) receptorii acestor cai sunt fusurile neuromusculare, iar deutoneuronul se afla localizat in coarnele posterioare;
D) se proiecteaza pe scoarta cerebeloasa
E) se incruciseaza la nivelul bulbului rahidian.

10.2 Sensibilitatea proprioceptiva constienta a mainii stangi este condusa prin cordonul medular:

A) lateral de partea dreapta;
B) posterior de partea dreapta;
C) lateral de partea stanga;
D) posterior de partea stanga;
E) anterior de partea dreapta.

10.3 Fasciculul spinotalamic ce traverseaza maduva prin cordonul lateral stang conduce urmatoarele senzatii :

A) dureroase din jumatatea stanga a corpului;
B) termice din jumatatea dreapta a corpului;
C) termice din jumatatea stanga a corpului
D) interoceptive
E) termice si dureroase extero si interoceptive

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 10. Caile ascendente

11.1 Fasciculul spinocerebelos ventral:

A) deserveste simtul pozitiei si al miscarii in spatiu;
B) contine axoni care patrund in maduva pe calea radacinii posterioare;
C) utilizeaza calea cordoanelor laterale dupa incrucisare;
D) ajunge la cerebel pe calea pedunculului cerebelos superior;
E) se localizeaza in cordoanele laterale de aceeasi parte cu originea.

11.2 Dendritele neuronilor din ganglionii de pe traiectul nervilor cranieni realizeaza relatii cu:

A) exteroceptorii din pielea fetei;
B) receptorii gustativi de la nivelul limbii;
C) celulele receptoare din organul Corti;
D) celulele fotoreceptoare din retina;
E) celulele receptoare din crestele ampulare.

11.3 Axonii neuronilor din ganglionii spinali realizeaza conexiuni directe cu:

A) axonii din nucleii cuneat si gracilis din bulbul rahidian;
B) neuronii nucleilor bulbari de partea opusa;
C) neuronii somatomotori alfa din coarnele anterioare;
D) neuronii somatosenzitivi din coarnele posterioare;
E) extero si proprioceptori.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 11. Caile sensibilitatii extero si proprioceptive

12.1 Caile motilitatii voluntare:

A) comanda contractia sfincterului vezical extern prin nervii rusinosi;
B) neuronii periferici (de executie) determina modificarea diamentrului glotei;
C) deutoneuronul caii se afla si in nucleul ambiguu bulbar;
D) au statie si in nucleii bazali;
E) fibrele fasciculului corticospinal lateral se incruciseaza frecvent la nivel medular.

12.2 Caile extrapiramidale:

A) au origine in scoarta cerebrala si in nucleii nervosi subcorticali;
B) trec prin formatiunile bulbare pontine;
C) toate caile ajung la motoneuronii de executie din coarnele ventrale;
D) prin intermediul lor se produce intinderea si cresterea tensiunii musculare;
E) permit relaxarea musculara.

12.3 Despre functionarea proprioceptorilor se poate afirma:

A) fusurile neuromusculare si corpusculii tendinosi Golgii sunt receptori ce detecteaza gradul de intindere al muschiului;
B) in timpul scurtarii, prin contractia muschilor, fusurile inceteaza de a transmite impulsuri;
C) toate tipurile de proprioceptori transmit informatii S.N.C. despre lungimea si tensiunea aplicata muschiului ;
D) cand muschiul este in repaus, fusurile sunt usor intinse și fibrele senzitive anulospirale descarcă P.A. cu frecventa mica;
E) contractia muschiului se realizeaza prin impulsurile descarcate de motoneuronii gama.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 12. Caile motilitatii

13.1 Care dintre afirmatiile privind talamusul sunt adevarate:

A) este statie de releu pe traseul cailor exteroceptive si prorioceptive;
B) proiecteaza in cortexul senzitiv aferentele receptionate de corpusculii Ruffini;
C) este conexat bidirectional cu nucleii emisferelor cerebrale;
D) cuprinde central ventriculul III;
E) nucleii talamici primesc aferente si de la cerebel prin P.C.S.

13.2 Alegeti enunturile corecte referitoare la neocortex:

A) aria somestezica I este conectata functional cu aria motorie invecinata;
B) este de 12 ori mai restrans decat paleocortexul;
C) formeaza un inel in jurul hilului fiecarei emisfere;
D) este format din neuroni senzitivi asociativi si motori;
E) are in constitutia sa substanta alba si substanta cenusie.

13.3 Neocortexul motor:

A) este localizat in girul hipocampic;
B) comanda direct motilitatea gastrica;
C) comanda direct motilitatea faringelui;
D) primeste informatii din zonele reflexogene prin fibre viscerosenzitive;
E) elaboreaza comenzi pentru musculatura somatica.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 13. Substanta cenusie. Structura si pozitionarea in sistemul nervos

14.1 Sistemul vascular port:

A) asigura vascularizatia nutritiva a hipofizei si ficatului;
B) este complementar circulatiei sistemice;
C) readuce in circulatie substante extravazate in lichidul interstitial;
D) vehiculeaza compusi chimici cu rol reglator si nutritiv;
E) asigura vascularizatia functionala a structurilor in care este prezent.

14.2 In sistemul port hipofizar se gasesc urmatorii hormoni, cu exceptia:

A) factorul inhibitor al secretiei de prolactina;
B) factorul stimulator al secretiei de STH;
C) factorul inhibitor al secretiei de TSH;
D) factorul stimulator al secretiei de ACTH;
E) Factorul inhibitor al secretiei de STH.

14.3 In sistemul port hepatic se gasesc urmatoarele substante absorbite din intestin, cu exceptia:

A) glucoza;
B) glicerolul;
C) sarurile biliare;
D) acizii grasi esterificati;
E) Riboflavina.

14.4 Sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar:

A) se afla in stroma conjunctivo vasculara a adenohipofizei;
B) leaga lobul anterior al hipofizei de nucleii mijlocii ai hipotalamusului;
C) este precedat si urmat de acelasi tip de vase;
D) este localizat in regiunea mediana a hipotalamusului;
E) este localizat intre regiunea mediana a hipotalamusului si adenohipofiza.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 14. Sistemul vascular port

15.1 Aferenta parasimpatica de la zonele receptoare cardiovasculare:

A) ajunge la centrul bulbopontin cardioinhibitor;
B) este condusa prin nervul glosofaringian;
C) este condusa prin fibrele senzitive ale nervului vag;
D) ajunge la centrul bulbopontin vasodilatator;
E) produc tahicardie si vasodilatatie.

15.2 Centrii medulari bulbo-pontini sunt influentati de urmatoarele aferente, cu exceptia:

A) aferentelor din zone nespecializate tegumentare;
B) aferentelor din sistemul excitoconductor nodal;
C) aferentelor din viscere abdominale;
D) aferentelor din musculatura;
E) aferentelor din mucoase.

15.3 In alcatuirea plexului cardiac intra urmatoarele fibre:

A) fibrele postganglionare apartinand nervilor cardiaci;
B) fibre parasimpatice preganglionare;
C) fibre ce inerveaza sistemul excitoconductor nodal si miocardul;
D) numai fibre preganglionare simpatice;
E) fibre ale nodulului sinoatrial.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 15. Reglarea activitatii cardiovasculare

16.1 Componenta volutionala a respiratiei:

A) isi are sediul in substanta reticulata bulbopontina;
B) poate mentine permanent ritmul si profunzimea modificate ale respiratiei;
C) poate influenta vorbirea;
D) determina bradipnee in timpul deglutitiei;
E) demonstreaza ca respiratia este cea mai corticalizata, fata de alte functii de nutritie.

16.2 Concentratia O2 dizolvat in plasma:

A) determina stimularea mai puternica a centrilor respiratori;
B) intervine prin intermediul chemoreceptorilor sinusului carotidian si ai crosei aortice;
C) este considerat „hormonul respiratiei”;
D) oscileaza proportional cu a CO2;
E) influenteaza frecventa respiratiei cand concentratia sa scade sub 1,5%.

16.3 Cresterea frecventei respiratiei are loc:

A) cand creste concentratia CO2 din sangele arterial cu 0,2%;
B) in eforturi musculare, diferite stari patologice si temperatura crescuta;
C) cand creste cu numai 0,2% concentratia CO2 din aerul alveolar;
D) cand scade concentratia O2 cu mai mult de 0,2% din aerul alveolar;
E) in hipotensiune.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 16. Reglarea respirației

17.1 Muschii somatici au urmatoarele caracteristici, cu o excepție; indentificati-o:

A) au contractie rapida;
B) intra in alcatuirea aparatului locomotor, fiind piesele active ale acestuia;
C) sunt formati din tesut muscular striat scheletic;
D) au o rezistenta mare la oboseala;
E) sunt comandati direct de S.N.C.

17.2 Miofilamentele din structura miofibrilelor au urmatoarele caracteristici:

A) constituie baza moleculara si functionala a tesutului muscular;
B) permit evidentierea mecanismului glisant in scurtarea si relaxarea sarcomerului;
C) sunt constituite in repaos din actomiozina;
D) fiecare miofilament de miozina este inconjurat de 6 miofilamente de actina;
E) sunt prezente atat in benzile A cat si in benzile I.

17.3 Sarcomerul:

A) este unitatea morfofunctionala a fibrei musculare;
B) este unitatea morfologica a miofibrilelor;
C) este limitata de doua membrane Z succesive;
D) central, este format din filamente groase;
E) este unitatea morfofunctionala a miofibrilelor.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 17. Structura muschiului striat

18.1 Fibrele ganglionilor cervicali:

A) contribuie la procesul de acomodare la distanta;
B) produc tahicardie;
C) asigura dilatatia arborelui bronsic;
D) contribuie la aplatizarea cristalinului;
E) asigura adaptarea la intuneric.

18.2 Reflexele vegetative se caracterizeaza prin:

A) au ca traseu morfologic arcul reflex;
B) mobilizeaza un numar mai mare de efectori decat reflexele somatice;
C) se pot inchide si in centrii extranevraxiali;
D) toate organele prezinta inervatie dubla somatica si vegetativa;
E) eferenta realizeaza sinapse neuromusculare de tip placa motorie.

18.3 Nervii vagi determina:

A) relaxarea sfincterelor tubului digestiv;
B) contractia rectului;
C) stimuleaza secretia gastrica;
D) motilitatea colonului;
E) secretia sucului pancreatic.

18.4 S.N.V. simpatic:

A) contribuie la aplatizarea cristalinului;
B) exercita efect tonic asupra sfincterului anal intern;
C) relaxeaza sfincterul cardio;
D) da paloare fetei in situatii stresante;
E) la nivelul tuturor organelor formeaza plexuri simpatico-parasimpatice.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 18. Arc reflex vegetativ

19.1 Un eritrocit ajunge din splina in vena cava inferioara pe urmatorul traseu:

A) vena pancreatica – vena splenica – vena porta – vena cava inferioara;
B) vena mezenterica inferioara – vena splenica – sistemul port hepatic – vena cava inferioara;
C) vena splenica – vena porta – capilare sinusoide – vene suprahepatice – vena cava inferioara;
D) nicio varianta corecta;
E) toate variantele corecte .

19.2 Hormonii de control a secretiilor hipofizare:

A) ajung in tractul hipotalamo-hipofizar;
B) ajung in lobul posterior hipofizar;
C) ajung in sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar;
D) ajung in adenohipofiza;
E) sunt purtatori de informatie.

19.3 Despre parcursul, prin sistemul cardiovascular, a unui eritrocit aflat in ventriculul stang, se poate afirma ca:

A) ajunge si in sangele venos din artera pulmonara;
B) trece numai o singura data prin inima;
C) ajunge in capilarele tisulare si pulmonare;
D) se afla in sangele venos al venelor pulmonare;
E) se intoarce de doua ori la inima pentru a ajunge la locul de pornire.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 19. Sistemul aortic

20.1 O hematie care pleaca din ovarul stang ajunge la pancreas trecand prin urmatoarele vase, cu exceptia:

A) vena renala stanga;
B) trunchiul pulmonar;
C) trunchiul celiac;
D) vena iliaca interna stanga;
E) artera ovariana stanga.

20.2 In vena cava superioara se pot gasi:

A) hormoni eliberatori de gonadotropine;
B) ADH;
C) melatonina si vasotocina;
D) lipoproteine;
E) o hematie din circulatia mica.

20.3 In vena cava inferioara se afla:

A) adrenalina;
B) hormoni gonadici;
C) oxitocina;
D) filochinona;
E) cobalamina.

20.4 In arborele circulator se pot realiza urmatoarele asocieri:

A) arterele brahiale continua arterele axilare;
B) artera carotida comuna dreapta deriva din arcul aortic;
C) vena mezenterica inferioara se varsa in vena porta;
D) vena jugulara interna dreapta se varsa in vena brahiocefalica dreapta;
E) venele bronsice se varsa in vena cava superioara

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 20. Sistemul venos și sistemul limfatic

21.1 Despre inima putem afirma ca:

A) are structura sincitiala;
B) din punct de vedere functional prezinta caracteristici sincitiale;
C) celulele miocardului contin incluziuni cu substrat energetic;
D) tesutul fibros asigura legatura morfofunctionala dintre atrii si ventricule;
E) tesutul muscular miocardic este format din celule musculare cu functii diferite.

21.2 Cu privire la structurile inimii se pot face urmatoarele afirmatii:

A) muschii papilari apartin cordajelor tendinoase;
B) fasciculul HIS se afla in septul interatrial și se continua în cel interventricular;
C) arterele coronare se desprind la originea aortei si se anastomozeaza;
D) atriile sunt legate functional de ventricule si prin fasciculul HIS;
E) atriile sunt izolate functional de ventricule printr-un inel de tesut conjunctiv.

21.3 Tesutul excitoconductor al inimii prezinta urmatoarele caracteristici:

A) asigura asincronismul dintre atrii si ventricule;
B) nodulul atrioventricular si fasciculul HIS functioneaza permanent fara manifestarea ritmurilor specifice;
C) nodulul atrioventricular este localizat in septul atrioventricular;
D) ritmul sinusal nu modifica ritmul jonctional și idioventricular, în mod normal;
E) rețeaua Purkinje este ramificatia subendocardica a fascicului His.

21.4 Inima prezinta urmatoarele particularitati:

A) la nivelul ventriculilor inervatia parasimpatica este mai redusa;
B) prezinta trabecule carnoase numai la nivelul ventricular;
C) tesutul excitoconductor nu se afla in peretele atriului stang si la nivelul regiunii subpericardice a ventriculelor;
D) la baza inimii artera aorta este situata inaintea trunchiului pulmonar;
E) artera aorta vine la baza inimii in raport posterior cu trunchiul pulmonar.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 21. Inima. Structura morfofuncționala

22.1 Despre ciclul cardiac putem afirma următoarele:

A) este insotit de semne externe;
B) unda de contractie este urmata de potentialul de actiune inscrisa grafic cu ajutorul electrocardiografelor;
C) pe parcursul sau au loc variatii de volum si de presiune intracardiaca;
D) fiecare ciclu este insotit de doua zgomote;
E) zgomotele inimii indica durata sistolei ventriculare.

22.2 Diastola ventriculara prezinta urmatoarele caracteristici:

A) pe parcursul ei se inchid valvele sigmoide;
B) incepe cu un zgomot dat de deschiderea valvelor atrioventriculare;
C) pe parcursul ei se realizeaza umplerea pasiva si activa a ventriculilor;
D) debuteaza cu scaderea presiunii intraventriculara sub cea din arterele mari;
E) la debutul ei este izovolumetrica.

22.3 Pe parcursul ciclului cardiac valvele sigmoide se comporta astfel:

A) se deschid in timpul contractiei izotonice a miocardului ventricular;
B) se mentin deschise pe tot parcursul sistolei ventriculare;
C) deschiderea lor debuteaza printr-un zgomot scurt, acut si mai putin intens;
D) se inchid pasiv cand contractia miocardului este izometrica;
E) sunt deschise pe tot parcursul diastolei ventriculare si atriale.

22.4 Referitor la activitatea inimii se poate afirma ca:

A) perioada refractara absoluta asigura ritmicitatea activitatii cardiace;
B) prin cresterea presiunii intraatriale sangele reflueaza si in venele mari;
C) inima normala intra in contractie tetanica pe parcursul sistolei ventriculare;
D) se afla in contractie izotonica cand presiunea intraventriculara o depaseste pe cea din aorta;
E) excitarea in timpul diastolei poate determina o contractie suplimentara.

22.5 Pe parcursul diastolei generale au loc urmatoarele evenimente:

A) arterele mari recapata tonusul anterior sistolei ventriculare;
B) sfarsitul ei initiaza inceputul unui nou ciclu cardiac;
C) initiaza transformarea undei de ejectie a sangelui in curgere continua;
D) debuteaza cu zgomotul II si se incheie cu sfarsitul diastolei atriale;
E) este cuprinsa intre cele doua zgomote care insotesc ciclul cardiac.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 22. Ciclul cardiac

23.1 Despre circulatia sangelui (hemodinamica) putem afirma următoarele:

A) este initiata si intretinuta de inima;
B) se desfasoara in doua circuite inchise, separate si legate in serie;
C) permite amestecul sangelui venos cu cel arterial la nivel tisular;
D) este intretinuta de fortele elastice a peretilor arteriali;
E) vehiculeaza acceasi cantitate de sange in ambele circuite.

23.2 Factorii care asigura intoarcerea sangelui venos la inima sunt:

A) valvele endoteliale din jumatatea subdiafragmatica;
B) distensia sistolica a peretelui arterial;
C) presiunea intraatriala scazuta;
D) fortele elastice din structura peretilor sistemului venos;
E) diferenta de presiune dintre partea periferica si cea centrala a arborelui vascular.

23.3 Sistemul arterial:

A) influenteaza debitul cardiac;
B) asigura transformarea ejectiei sacadate a sangelui din inima in curgere continua;
C) controleaza distributia debitului cardiac la tesuturi;
D) imprima o viteza de deplasare a sangelui direct proportionala cu suprafata de sectiune;
E) influenteaza presiunea si viteza de curgere a sangelui.

23.4 Debitul cardiac:

A) este direct proportional cu presiunea sub care circula sangele;
B) reprezinta cantitatea de sange pompat de inima intr-o sistola;
C) este direct proportional cu rezistenta periferica;
D) este minut volumul bataie;
E) este invers proportional cu rezistenta periferica.

23.5 Rezistenta periferica:

A) influenteaza debitul cardiac;
B) variaza foarte mult cu scaderea sau cresterea diametrului arteriolelor;
C) este direct proportionala cu debitul cardiac;
D) faciliteaza curgerea sangelui prin arteriole;
E) este direct proportionala cu vascozitatea sangelui.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 23. Circulatia sangelui prin sistemul cardiovascular

44.1 Nervii accesori:

A) pot influenta vorbirea;
B) cuprind in constitutia lor si axonii neuronilor din coarnele ventrale din primele segmente cervicale;
C) prin ramura externa inerveaza muschii gatului;
D) tin sub control muschii spatelui;
E) controleaza motilitatea spatelui si a cefei printr-un muschi situat in plan superficial.

44.2 Nervii spinali:

A) au trunchiul pozitionat in orificiul vertebral;
B) toate componentele sunt mixte;
C) ganglionul spinal apartine S.N.C.;
D) trunchiul nervului spinal este cuprins intre radacini si ramuri;
E) ramura comunicanta cenusie se ataseaza nervului spinal.

44.3 Nervii rusinosi:

A) controleaza si structurile genitale externe;
B) contribuie la procesele vasomotorii prin neuronii cu origine in regiunile medulare S2-S4;
C) contin fibre somatomotorii sub controlul cailor piramidale;
D) rezulta prin anastomozarea ramurilor ventrale ale nervilor S4; S5;
E) alaturi de fibrele visceromotorii parasimpatice asigura mictiunea si defecatia.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 44. Topografia nervilor spinali

45.1 Reflexele de acomodare:

A) au aceeasi aferenta;
B) asigura corectarea axelor oculare;
C) determina alungirea razei de curbura a cristalinului;
D) eferentele isi au origine in bulbul rahidian si maduva spinarii;
E) asigura si micsorarea pupilei.

45.2 Acomodarea vizuala presupune:

A) participarea musculaturii ciliare circulare;
B) integritatea nervilor III, IV si VI;
C) corectarea axelor oculare in vederea formarii imaginii pe retina;
D) nu este necesara modificarea adaptativa a sistemului dioptric;
E) are loc intre punctul remotum si punctul proxim.

45.3 Cristalinul:

A) este inconjurat de cristaloida;
B) vine in contact cu corpul vitros in partea anterioara;
C) isi mareste capacitatea de refractie prin actiunea fibrelor circulare ale muschiului ciliar;
D) este scaldat in partea posterioara de umoarea apoasa a globului ocular;
E) are capacitatea de a-si mari puterea de convergenta.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 45. Reflexele de acomodare

46.1 Helicotrema:

A) asigura comunicarea rampei vestibulare cu rampa timpanica;
B) este plasata la baza melcului;
C) este scaldata de perilimfa;
D) in apropierea sa fibrele nervului cohlear inregistreaza potentiale microfonice pentru sunetele inalte;
E) este un conduct creat între lama spirala osoasa si peretele fundului de sac.

46.2 Grupati enunturile corecte privind oscioarele urechii medii si muschii anexati lor:

A) muschiul ciocanului (m. tensor al timpanului) diminueaza amplitudinea vibratiilor prea puternice;
B) talpa scaritei se amplifica pe nicovala;
C) muschiul scaritei scade tensiunea timpanului si permite amplificarea sunetelor prea slabe;
D) in camera timpanica exista 3 oscioare: ciocanul, scarita si nicovala;
E) miscarea unui oscior atrage dupa sine miscarea celorlalte doua.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 46. Urechea. Structura morfologica

47.1 Canalului cohlear ii apartin in total:

A) doua membrane: vestibulara si tectoria;
B) o membrana reticulara;
C) trei membrane: vestibulara, reticulara si bazilara;
D) patru membrane: bazilara, reticulara, tectoria si Reissner;
E) doua membrane: vestibulara si bazilara.

47.2 Apartin organului Corti:

A) lama de contur;
B) membrana bazilara;
C) un strat intern alcatuit din celulele receptoare organizate intr-un singur sir;
D) membrana reticulara secretata de celulele receptoare;
E) membrana reticulara si tectoria.

47.3 Referitor la organul Corti se poate afirma:

A) pe toata lungimea sa este acoperit de membrana tectoria;
B) contine protoneuronul caii auditive;
C) este centrat pe doi stalpi intre care se afla tunelul Corti;
D) la polul apical al celulelor senzoriale auditive vin dendritele nervului cohlear;
E) este localizat pe membrana bazilara.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 47. Analizatorul auditiv

48.1 Lichidele din urechea interna sunt incompresibile, in consecinta, vibratiile talpii scaritei isi vor disipa energia prin punerea in miscare a:

A) cohleei;
B) membranei ferestrei rotunde;
C) timpanului;
D) membranei reticulare;
E) otolitilor.

48.2 Lezarea unilaterala a zonei auditive din lobul temporal nu altereaza auzul deoarece:

A) vibratiile membranei bazilare produc vibratii alternate de potentiale microfonice;
B) sunetele inalte sunt percepute mai spre baza melcului;
C) informatiile din urechea stanga se proiecteaza in ambii lobi temporali;
D) al treilea neuron al caii auditive se afla in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal;
E) aria de asociatie auditiva se afla in lobul parietal.

48.3 Membrana vestibulara:

A) este de natura conjunctiva;
B) este tapetata spre canalul cohlear de tesut epitelial;
C) desparte canalul cohlear de rampa vestibulara;
D) desparte canalul cohlear de rampa timpanica;
E) se intinde de la peretele osos extern spre organul Corti.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 48. Fiziologia analizatorului acustic

49.1 Crestele ampulare percep stimulii astfel:

A) canalele verticale informeaza asupra miscarilor in jurul axelor orizontale;
B) canalele semicirculare orizontale sau laterale informeaza asupra miscarilor in jurul axului vertical al corpului;
C) impulsurile provenite de la cele trei canale semicirculare, datorita accelerarii si decelerarii circulare, permit interpretarea directiei miscarii;
D) otolitii se vor deplasa in directia opusa miscarii;
E) celulele receptoare nu descarca impulsuri in cazul stoparii miscarilor.

49.2 Despre creasta ampulara putem afirma ca:

A) este acoperita de o masa gelatinoasa
B) celulele receptoare sunt stimulate de endolimfa
C) cilii celulelor receptoare proemina intr-o membrana fibrilara gelatinoasa
D) presiunea generata de otolite stimuleaza celulele receptoare
E) sunt receptori tonici

49.3 Celulele senzoriale maculare:

A) au descarcare tonica;
B) sunt stimulate mecanic;
C) sunt stimulate de miscarea endolimfei;
D) nu descarca impulsuri in conditii statice;
E) sunt stimulate de otolite care se deplaseaza in sensul miscarii corpului.

Pentru a gasi raspunsurile corecte vizioneaza bioclipul urmator: 49. Analizatorul vestibular